„La telefon”, din Bucureștiul interbelic. Piesele necunoscute ale modernității bucureștene, resuscitate de Valentin Albeșteanu și Miruna Ionescu: „Nu mai plânge, Baby!”
Bucureștiul de altădată nu e doar pentru nostalgici, e și pentru timpul prezent. Când tace din aglomerația lui, se aud conștiințele de demult, cele care făceau din București micul Paris, metropola interbelică a culturii. „Vrei să ne-ntâlnim sâmbăta seara” nu era doar o invitație la dragoste, era un apel la viața împreună, într-o capitală în care, după Primul Război Mondial, se întrevedea speranța: apetitul pentru muzică revine, pentru suflete care se ascultă, pentru inimi care dansează. La microfonul Avangardei, duminica aceasta, cântă Taraful de Oraș, cu vocea actriței Miruna Ionescu și vioara maestrului Valentin Albeșteanu. Doi prieteni din lumea artei care au pornit un proiect despre acel București pe care îl știm din poveștile „lumii bune”: cultura interbelică pe portativ, binecuvântările Mariei Tănase, muzica nu de petrecere, ci spectaculoasă și spectaculară, care inspiră mai târziu și societatea teatrului de revistă. Veți afla de ce Taraful de Oraș va porni într-o aventură, cea a Festivalului International de Muzică Interbelică, de ce București e locul cel mai potrivit să îl găzduiască și cum anume vocea Mirunei și vioara lui Valentin transformă cultura nostalgicilor ultimului secol într-un brand de țară. Și, vorba cântecului, „habar n-ai tu” ce se va auzi mâine la prânz, în noul episod al podcastului Avangarda: povestim, cântăm și trăim partiturile interbelice care au dus Bucureștiul pe Calea Victoriei. – Ionuț VULPESCU
